Ochiul morții

De ce imi este mai tare frica? De moarte sau de ce as putea sa găsesc dincolo de ea?! Am privit trupuri goale cum au fost îngropate, aduse la locul de unde a început totul și totuși, acest lucru nu mă înfricoșează. Nu mă înspăimântă ideea de a sta sub pământ ci ideea că sufletul meu va pleca în necunoscut. Daca acel suflet nu mai există și pășesc complet goală spre acea ușă a morții?! El a fost îngropat în ură, dezgust, păcate... Sufletul meu a devenit orb, fără puterea de a se ghida spre locul in care găsește cea ce își dorește. E dornic sa trăiască, sa audă liniștea și sa se împace cu el însuși. Moartea e capitolul final a cărții numita "Viață". Un sfârșit a trupului și o înviere a sufletului.
Se spune că omul are o viață și o singura moarte. Eu am simțit că mor de mai multe ori. O moarte exprimată în mai multe moduri și o viață cu care nu știu ce să fac. Mai exact, ce e moartea? E un început sau un sfârșit?!